Unirea Transilvaniei, Basarabiei şi Bucovinei (provincii peste care se sare de obicei) din 1918 cu vechiul regat a avut, dincolo de rolul simbolistic, şi un efect major în structura economiei româneşti. Deşi jerpelită şi grav atinsă de război, România a pus exact atunci bazele creşterii economice de peste 5,5% anual din perioada interbelică, cea mai mare din Europa vremii.

Deşi avea în continuare un caracter profund agrar, economia regatului vechi, al lui Carol I, începuse graţie acestuia să investească în industrie, în dezvoltarea producţiei şi în alte domenii decât cel agricol.

De altfel, între 1900 şi 1914 în România intră primele tehnici industriale, apar mai multe fabrici, statul începe să susţină investitorii, dar, chiar şi aşa, industria aducea doar 25% din PIB, în vreme ce agricultura deţinea peste 60%. Şi o făcea în condiţii înapoiate, care – ca şi în prezent – afectau potenţialul.

Toată ştirea pe BusinessCover.ro    Curs valutar din 01.12.2014    Indici bursieri din 01.12.2014